... Fiecare venim dintr-un sat -
Unii direct, alţii trecînd prin părinţi,
Unii direct, purtători de eresuri şi basme,
Fericiţii putînd să se-ntoarcă oricînd.
Alţii, trecănd prin părinţi, rătăciţi
Pe crengile sîngelui depărtate, subţiri,
În loc de păşuni, şi seminţe, şi cai cunoscînd
Alcoolul cuvîntului extras din acestea.
Vreau drumul părinţilor mei să-l întorc,
Vreau satul cu sunetul lacrimei mele,
Poteca din holde ştiuta din somn
Şi reintrarea vorbelor în lucruri.
Să intru-n cimitirul cu crucile căzute
Şi cunoscîndu-mi paşii asemenea cu-ai lor,
Să se-ncîlcească-n rădăcini străbunii
Bolborosind cuvinte de patimă în somn.
Ana Blandiana



This entry was posted on 12:34 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: